Mitul androginului si casatoria

 In tot decursul Ev.Mediu,mitul androginului - considerat ca tip de desavarsire umana- este prezent in Orient(islamism),cat si in Occident(crestinism si iudaism), prezenta divina fiind manifestata printr-un "inger-om" cu aspect androgin.
   Ambiguitatea "iubitului''in scrierile mistice islamice a dat multa vreme nastere la confuzii grosolane, deoarece traducatorii europeni,in lipsa unor cunostinte elementare despre metafizica si mistica,au interpretat aceasta valenta insens vulgar erotic.
 Mitul androginului a fost de asemenea activ si in Cabala, pastrand chiar o interpretare "maritala"; omul nu devine cu adevarat om(adica om originar),decat cand realizeaza pe pamant unirea conjugala - desavarsirea omului prin totalizare.
  O foarte interesanta ipostaza  o detine acest mit al androginului in hermetismul alchimic. in care unul dintre simbolurile centrale era Rebis("doua lucruri"), androginul cosmic,reprezentat sub forma unor fapturi umane bisexuate care luau fiinta prin unirea dintre Sol si Luna. Cel care putea dobandi acest Rebis,se aflain posesia Pietrei Filosofale, pt capiatra se mai numea si Rebis sau "Androginul hermetic".Prin unirea principiului masculin si feminin,se obtinea un "miracol", un paradox care facea posibila orice fel de creatie, Androginul hermetic realiza "o stare primordiala", care facea ca totul sa devina posibil. Posesiunea Androginului hermetic aducea dupa sine intelepciunea, stiinta tuturor lucrurilor - pentru ca cel ce detine un lucru desavarsit,devine el insusi desavarsit..
  Si cum orice ins,cu sau fara voia lui poarta in suflet nostalgia desavarsirii, se poate spune ca chiar actul esentia al dragostei, aduce dupa sine o experienta - fireste foarte palida-  a androgeniei. Barbatul care se indragosteste, capata "calitati feminine": gratie,supunere,devotament,etc...Iar femeia care iubeste se imbogateste cu virtuti masculine: spirit de initiativa, dorinta de a domina,de aproteja...etc.Numai dupa asemenea transformari  preliminare poate nadajdui un ins realizarea in conditii optime a experientei dragostei, care este pierderea de sine, trecerain celalat.Cum experienta aceastasereferea la absolut,ea nu poate fi realizata de catre om decat pt foarte scurt timp.
REALITATEA ABSOLUTA E PESTE PUTINTA DE SUPORTAT IN ACTUALACONDITIE UMANA... TOTUSI,PUTEM LUPTA SA O ATINGEM...CHIAR SI PT O CLIPA....MERITA DESAVARSIREA PE CARE O PRIMIMIM IN  SCHIMB

                                                       Sursa inf.: Mircea Eliade